•  
  •  
  •  
  •  

Pregatiti de aventura, am plecat 12 aventuriei spre Panama, cu gandul la sfarsitul circuitului in Costa Rica.
Zborul nostru, programat la sase dimineata pentru cursa Bucuresti – Frankfurt, a plecat fara probleme si urmatoarea cursa ne astepta cu un numar mare de ore (11 ore) pana in Panama City.

Panama in luna iulie este o tara unde e soare si cald in timpul zilei si seara ploua si e umezeala, drept urmare am aterizat in Panama City pe o ploaie torentiala care ne spunea „bine ati venit in America Latina!”

Prima intrebare a grupului a fost „Unde schimbam bani?” si raspunsul venit: „Nicariei, pentru ca in Panama se foloseste dolarul ca moneda locala.” Exista moneda Balboa, care are paritatea 1 la 1 cu dolarul, asa ca am scapat de o grija chiar foarte repede. Pentru cei care ajung cu Euro, trebuie sa schimbe in Balboa pentru ca nu este acceptata in multe magazine si restaurante. Nu va recomand sa schimbati la aeroport pentru ca au un curs valutar extrem de nefavorabil.

La banda rulanta, asteptam bagajele care au ajuns in ritm relaxat. In perioada in care stateam sa-mi vina bagajul, am observat sistemul de securitate foarte bine pus la punct in aeroport. Un specialist antidroguri se plimba cu cainele printre valize. Daca patrupedul se aseaza langa o valiza, domnul o marca printr-o eticheta galbena. Oamenii care aveau valizele cu eticheta galbena stateau la o coada separata si treceau print-un sistem de verificare mai performant.

In drum spre hotel, am vazut versatilitatea orasului: zgarie-nori langa zgarie-nori si nu numai. Era si multa natura si, bineinteles, multe poduri si, din departare, ne arata ghidul si canalul care face parte din viata, spiritul si sufletul fiecarui localnic.

A doua zi, ne-am trezit cu un soare puternic care ne invita sa descoperim ingeniozitatea canalului Panama. Cea mai buna metoda de a vedea canalul este sa-l traversezi si asa am facut si noi. O mini-croaziera echipata cu tot ce ai nevoie pentru a petrece cinci ore pe acest canal este cea mai buna propunere turistica a tarii. Vasul nu este unul modern, dar nu ii lipseste nimic. Se serveste masa de pranz la bord. Este un pranz foarte simplu, dar mancarea este buna. Dar cum decurge turul? Un ghid specializat povesteste fiecare detaliu despre canal. Are cunostinte vaste si, dupa parerea mea, e o enciclopedie umana. Este o sensatie minunata sa vezi cum coboara sau urca un vas zece metri pentru a traversa ecluzele. Si exclamatia WOW era pe buzele tuturor cand traversa vasul. Fiecare ecluza deschisa si fiecare metru coborat erau acompaniate de uimirea turistilor care faceau de mii poze.

Canalul Panama traverseaza istmul Panama care leaga oceanele Atlantic si Pacific. Constructia lui a inceput in anul 1880, dirijata de francezi, insa incercarea lor a esuat si a fost finalizat de americani in anul 1914. Este considerat unul dintre cele mai mari proiecte de inginerie din lume si, intr-adevar, este uimitor sa iti dai seama de ingeniozitatea canalului. In fiecare an, in jur de 13.500 de vase trec prin canal. Acelasi traseu se facea inainte de 1914 parcurgand 22.000 de kilometri – in prezent, aceasta distanta a fost redusa la 9.500 de kilometri si a adus un impact enorm asupra navigatiei mondiale. Din pacate, pentru constructia acestui canal au murit in jur de 27.000 de muncitori, majoritatea in epoca in care lucrarile au fost sub comanda francezilor.

Panama are doua zone de vizitat pentru un tur de oras. Se viziteaza orasul vechi (ruinele primului oras colonial) si Casco Historico, centrul vechi din Panama. Aici vei gasi o zona minunata, cu cladiri coloniale recent renovate si cafenele care mai de care mai ingenioase si autentice. Orasul Panama este in constanta dezvoltare – din acest motiv vei gasi in centrul vechi mai multe cladiri in constructii si foarte multe schele care, fara sa vrei, vor face parte din peisajul fotografiat.

Mancarea din Panama este una extrem de gustoasa, insa foarte grasa, iar portiile sunt uriase. Va recomand sa comandati un platou pentru doua persoane. Este o tara scumpa in care o masa poate fi chiar si 50 de dolari persoana, in conditiile in care comandati o portie pentru fiecare.

Centrul vechi este zona unde veti gasi mai multe variante pentru suvenire si pentru a descoperi viata locala. Centrul cuprinde o zona foarte mica. In cateva minute, poti ajunge in zone unde nu se mai gasesc cladiri coloniale, ci constructii mai moderne unde stau localnicii. Zona respectiva nu mai este atat de primitoare si va sfatuiesc sa o evitati.

Din Panama, am zburat plini de energie catre Costa Rica, tara care ne astepta pentru a ne oferi lectii despre cum trebuie sa avem grija de planeta noastra cu responsabilitate. Nu va mint, m-a uimit respectul lor pentru natura. Multe dintre lucrurile pe care ei le fac, le facem si noi, insa doar la noi acasa si, uneori, poate uitam sa le respectam pentru ca ne grabim si nu mai avem timp sa le acordam mare atentie. Dar aici, in Costa Rica, nu. Aici, o tara intreaga are grija de comoara cea mai importanta a lumii, si anume natura.

Un exemplu foarte simplu privind responsabilitatea lor ecologica este faptul ca grupul a primit la sosire o sticla de apa din plastic biodegradabil si ghidul ne-a spus ca aceasta urma sa fie singura sticla de apa pe care o foloseam in tot parcursul sejurului. „Dar cum, dar asa ceva nu se poate”, imi spuneam eu, insa ghidul, foarte relaxat, ne-a spus ca la fiecare hotel, la fiecare restaurant, la fiecare popas vom gasi un bidon cu apa care va spune „Refill your bottle here” (Umple-ti sticla aici). Uimitor, dar adevarat! Am gasit acele bidoane de la cel mai rafinat hotel pana la cel mai simplu popas.

Costa Rica este o destinatie pentru a descoperi Wild Life. Cand spun Wild Life nu ma refer la conceptul tipic Africii, cu lei, zebre, elefanti. Nu despre asta este vorba in Costa Rica. Fac aceasta remarca pentru ca, de obicei, este inteles eronat acest concept si unii turisti pot fi dezamagiti. Wild Life in Costa Rica se refera la reptile, mamifere ca maimute sau lenesi, dar si pasari si insecte. Exact asta veti gasi in Costa Rica: o varietate imensa de viata salbatica protejata pana la cel mai mic detaliu. Drept dovada, mai multe specii in pericol de disparitie au fost salvate de catre programele lor ambientale.

San Jose este un oras modern unde nu sunt foarte multe de vizitat. Din acest motiv, nu va saftuiesc sa va luati o cazare in centrul vechi. Noi ne-am cazat la Hotel Bougainvillea, o zona pe care o recomand. Am vizitat Vulcanul Poas, plantatie de cafea „Doka Station” si Cascadele La Paz. Din toate aceste vizite facute din San Jose, recomand Doka Station si Cascadele La Paz. Vulcanul Poas este activ si vizibilitatea lui este aproape nula.

La plantatiile de cafea „Doka Station” veti descoperi fiecare detaliu despre cultura cafelei. Este o afacere de familie unde se invata aceasta arta. Este o vizita de neratat in Costa Rica.

Cascada La Paz este o rezervatie naturala privata unde turistii pot vedea din apropiere animalele pe care le vor descoperi ulterior in salbaticie. Altfel, va fi greu sa reperezi daca nu le cunosti in prealabil. Asta este dovada ca fiecare obiectiv turistic te pregateste pentru viitoarea aventura, ceea ce ne demonstreaza ca nimic nu este lasat la voia intamplarii in Costa Rica.

Traseul nostru ne-a dus la Tortuguero, paradisul salbatic din Costa Rica. Dupa un drum de aproximativ cinci ore din San Jose cu o oprire pentru un mic dejun, am ajuns la debarcader. Aici ne-a asteptat barca ce ne-a purtat spre Lodge-ul Pachira. La sosire in lodge, am primit instructiunile din partea personalului pentru a sti cum sa procedam in timpul sederii noastre in aceasta zona.

In Tortugero, orice deplasare se face cu barca si asa am descoperit canelele unde se poate observa viata salbatica din zona. Cea mai uimitoate excursie a fost cea in care am vazut cum depuneau ouale boastele testoase. Traducerea cuvantului Tortuguero este „zona unde se aduna broastele testoase” si asa este. Am vazut chiar trei testoase si a fost cea mai spectaculoase experienta din viata mea. Fiecare zona de plaja din Tortuguero este pazita mai ales intre lunile iunie – august. Cea mai asteptata perioada este inceputul lunii august, cand un numar mare de testoase ajung la Tortuguero sa depuna ouale. Acolo eram si noi: un grup de zece turisti imbracati in negru, cu interdictii de a folosi telefoanele mobile si de a vorbi pentru a nu perturba acest proces. Procedura era simpla. In zona de plaja erau permise zece grupuri de cate zece turisti in doua ture: unul la 8PM si unul la 10PM. Noi am fost la opt seara si am avut ocazia sa vedem trei testoase. Una dintre ele chiar depunea ouale cand am ajuns noi si a fost uimitor. Cand depun ouale, testoasele intra intr-o perioada de transa si nu simt nimic din ceea ce se intampla in jurul lor: acela este momentul in care ne putem apropia pentru a vedea cum cad cate patru oua deodata, cu dimensiuni asemanatoare unei mingi de golf. Este o experienta de neratat in Tortuguero si o recomand din plin daca vizitati zona intre lunile iulie – august.

Am vizitat ulterior Arenal. Acolo se afla vulcanul Arenal si parcul de aventura cu aceeasi denumire. In afara de a fi un peisaj demn de orice film despre natura, idea de a crea un parc de aventura chiar acolo a fost cu adevarat uimitor pentru mine. In turul nostru, era inclus traseul cu tiroliene. Sunt sapte trasee la diferite altitudini, care parcurg tot parcul de distractie. Primul traseu este de proba. Este singurul care iti permite sa te razgandesti si unde poti sa decizi sa nu mai continui turul. Dupa al doilea traseu, deja nu exista cale de intoarcere si esti obligat sa termini toate cele cinci trasee restante. Cel mai spectaculos este al doilea traseu, de unde se vede si vulcanul Arenal, suspendat la o altitudine de aproximativ 200 de metri. Era important sa fim bine pregatiti pentru aceasta aventura, asa ca ghidul ne-a explicat cum trebuie sa ne imbracam pentru aceasta zi. Trebuia sa avem haine cat mai comode, de preferat, haine de sport care sa nu se agate de cablurile de siguranta. Nu puteam avea obiecte in buzunarele noastre ca sa nu le pierdem. Daca doream poze si filmulete, nu trebuia sa ne facem probleme: parcul ofera optiunea de a avea o casca cu o camera GoPro pentru filmarea experientei la tiroliene. Dupa tur, decideam daca voiam filmuletul in schimbul a 35 USD.

Pe tot parcursul traseului, aveam fotografi care au surprins cele mai frumoase momente din experienta noastra. Dupa al patrulea trase, era plasata o platforma unde turistii au putut lua o pauza si li s-a oferit apa sau ceai fara cost aditional. Tot acolo, turistii au decis daca voiau sa pastreze pozele lor. Personalul din parc avea pregatit un ecran imens unde fiecare isi putea vedea pozele si, bineinteles, isi selecta preferatele. Aproape tot grupul a plecat cu cate o amintire din aceasta experienta: o poza sau un filmulet.

Dupa turul cu tiroliene, am facut turul pe jos, pe podurile suspendate, o alta experienta cu adevarat unica. A fost o plimbare foarte linistita printr-o jungla luxurianta, unde am avut ocazia de a descoperi mai multe specii de plante_ si pasari. Este o vizita de neratat daca ajungeti la Arenal. Tot in aceasta zi, am plecat sa vizitam baza vulcanului Arenal. In apropierea acestui vulcan, a crescut o vegetatie atipica ce a inflorit exact in zona unde au ramas urme de lava de la ultima explozie a vulcanului. Jungla din aceasta zona este mai putin verde, dar cu plante care cresc numai aici. La finalul turului, se ajunge la zona de unde se pot face cele mai reusite poze cu vulcanul Arenal. La Arenal, ne am cazat la Hotel Arenal Sprin Resort. Acest hotel are o pozitie privilegiata pentru ca poti vedea vulcanul chiar din camera ta sau de la masa restaurantului de unde poti lua un mic dejun uitandu-te la un peisaj cu adevarat uimitor. Tot aici, am avut la dispozite si piscina cu ape termale, care a fost apreciata de grup dupa o zi lunga de aventura si vizite foarte interesante. La Arenal, sunt mai multe tururi interesante de facut. Noi am avut si o plimbare de seara intr-o mini-jungla. Singura recomandare este ca, pentru aceasta vizita, sa folositi repelent impotriva tantarilor ce sunt gata sa va intepe la fiecare pas. Aici am vazut foarte multe specii diferite de boaste si am reusit sa vedem cea mai frumoasa broasca si anume red-eyed treefrog. Culorile si finetea aceastei fiinte mi-au atras atentia si am declarat-o broscuta mea preferata.

Dupa zilele de aventura la Arenal, ne-am indreptat spre Manuel Antonio, una dintre zonele de plaja din Costa Rica. Aici, am fost cazati la un hotel cu o belvedere impresionanta, de unde se puteau observa zonele de plaja si Parcul National Manuel Antonio. Hotelul se numeste El Parador Resort si mi-a placut foarte mult. Dar retineti ca acest hotel nu are iesire la plaja, insa are o plaja publica in apropiere, la care se poate ajunge pe jos in zece minute.

In ultima zi, chiar in drum spre aeroport, ne-am oprit la podul Tarcoles, de unde se vad sute de crocodil la malul raului. Aici, mereu vom gasi multi turisti curiosi si va fi inca o data o experienta uimitoare oferita de Costa Rica.

Costa Rica este o tara care merita vizitata. Este o tara unde oameni sunt relaxati si, prin urmare, unul dintre orasele tarii este printre cele cinci zone albastre din lume. Zonele albastre sunt stabilite dupa speranta de viata din localitatea aleasa. In aceste zone, oameni traiesc peste o suta de ani. Orasul Nicoya din Costa Rica a primit aceasta distinctie si localnicii sunt considerati cele mai fericite persoane din lume. In Costa Rica, totul este PURA VIDA (Viata Pura). Aceasta fraza este folosita pentru orice. Pentru a spune buna ziua, buna seara, multumesc, pardon sau la revedere. Din Costa Rica, am plecat cu adevarat relaxati si cu gandul de a ne intoarce cat mai curand.

Panama si Costa Rica, un Canal si Pura Vida!
Yulicary Sarracent


  •  
  •  
  •  
  •  

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Scroll Up