Am continuat traseul colonial spre Guanajuato, oras a carui principala ramura industriala o reprezinta extractia si prelucrarea minereurilor de argint, fier si cupru. Atmosfera de aici este mult mai galagioasa, aproape fiecare colt de strada fiind o piata deschisa comertului.
Ne oprim sa vizitam casa natala transformata in muzeu a lui Diego Rivera. Printre lucrarile celebrului muralist mexican, se remarca o pictura complexa ce contine mai multe scene, in laterale fiind prezentate visele din copilaria si adolescenta pictorului, iar in centru – portrete ale personalitatilor din istoria tumultoasa a Mexicului, redare sub forma unui pamflet. Aici apare prima data expus motivul Catrina, acel schelet elegant si bine imbracat, dar gol si sec pe interior, asemeni regimului impus de Porfirio Diaz de-a lungul celor 34 de ani in care a fost presedinte (prezentat de Diego, cocosat de greutatea medaliilor de aur adunate).
Mercado de Hidalgo este piata tipic mexicana de unde poti cumpara produse locale, condimente facute de localnici, fructe colorate sau bunatati care iti sunt gatite pe loc. Ne-am oprit in dreptul Universitatii Guanajuato, o cladire din secolul al XVIII-lea, am vizitat Plaza San Fernando, Plaza San Roque si Parroquía de Guanajuato. Cea mai frumoasa cladire din oras este Teatro Juarez, construit in secolele XVIII-XIX, un exemplu al stilului eclectic la moda in acea perioada. Facut dupa modelul salilor europene de teatru, are forma de potcoava si este decorat in stil oriental, cortina fiind creata de decoratorul si scenograful Operei Comice din Paris. Inaungurarea a avut loc sub obladuirea lui Porfirio Diaz, iar prima opera pusa in scena a fost „Aida”, de Giuseppe Verdi. Dupa un tur ghidat, foarte bine detaliat de un veteran mexican, am luat masa la Casa Valdez , unde am incercat, intr-o atmosfera selecta, o grande sangría si un molcajete.
Din Guanajuato, am plecat catre Guadalajara (statul Jalisco), nerabdator sa descopar al doilea cel mai mare oras mexican, centru industrial si economic foarte puternic, aici fiind foarte dezvoltata industria IT. Orasul este marcat de crearea unei linii de metrou, accesul in centru este modificat. Am vizitat Catedrala San Francisco de Neri – cu o superba fatada decorata in stil gotic spaniol, Biserica Santa Monica, Biserica San Juan de Dios si Panteón de Belen. Seara, am iesit in centru – este important sa mergeti in grup si sa nu intarziatie in zonele indepartate de centru, recomand precautie. Din pacate, este un oras destul de murdar si scapat de sub control din cauza numarului mare de oameni din clasa inferioara, care au ajuns aici in cautarea unui trai mai bun. Exista o zona selecta si curata care nu prezinta niciun pericol, dar recomand sa fiti precauti peste tot.
In ziua urmatoare, am vizitat doua orase-satelit din apropierea metropolei. Tonalá, cunoscut ca un mare centru artizanal, si Tlaquepaque, un oras foarte frumos in care merita sa petreci o zi intreaga. Curat si linistit are strazile pietonale amenajate ca pentru o feerie continua, cu magazine diverse de suvenire si textile brodate manual, cerámica de Tlaquepaque si restaurante pline de culoare. Am primit numeroase recomandari de locuri cu muzica, cu Mariachi si am ales sa mancam in cel mai frumos loc posibil pentru un grup de romani – El Patio. Am fost intampinati pe masa cu steagul Romaniei – o surprinza neasteptata – la fel ca si servirea impecabila, meniurile delicioase. Cu o curte interioara foarte frumoasa, perfecta pentru grupuri, atmosfera mexicana a fost destinsa de o trupa de femei Mariachi care au cantat printre invitati.
Am vizitat centrul cu Piata Jardin Hidalgo, Parohia Apostolului Sfantul Petru si Nuestra Señora de la Soledad. Dupa masa, am oprit la El Parian de San Pedro Tlaquepaque, un local cu gradina mare in al carei centru exista un foisor unde au loc concerta ale Mariachilor. Asa cum spuneam la inceputul calatoriei, aici s-a nascut muzica Mariachi. Pentru mexicani este o revolutie a trairilor de-a lungul istoriei – o viata plina de pasiune, amor, speranta, moarte sau politica – devenita o traditie valoroasa. Pentru orice cantare pe strada, intr-o hacienda sau intr-un local, trupa isi pregateste cu atentie costumele bogat ornamentate, instrumentele masive, repertoriul variat gata de interpretat pentru orice cerinta.
Centrul San Pedro Tlaquepaque este cunoscut ca fiind locul in care multi Mariachi au emigrat din diverse haciendas dupa Revolutie, iar locuitorii din Guadalajara veneau aici sa isi petreaca vacantele. Asa au ajuns sa isi adapteze repertoriul imbratisand noi idei, influente, melodii si sa revina la moda la inceputul secolului al XX-lea, astfel ca s-au creat scoli de muzica Mariachi in unele orase din Jalisco.
Si ca sa incheiem cu o adevarata Fiesta Mexicana acest itinerar Mariachi, seara am petrecut-o in restaurantul Casa Bariachi, special amenajat pentru intalnirea localnicilor, a turistilor nationali si internationali la diverse concerte. Meniul a fost delicios si spectaculos, cu Molcajete sub toate formele: branza si fructe de mare se prepara in mojarul de piatra vulcanica incinsa, cu fructe de nopal, legume si stins cu tequila – savoare mexicana autentica! De la ora 22:00 pana la ora 1:00 s-a desfasurat spectacolul: mai multe formatii de Mariachi foarte chipesi si voiosi au incins ritmul cu o sticla de tequila, au cantat multe balade cunoscute alaturi de mexicanii care au crescut pe versurile lor, au facut o serie de dedicatii si au avut diversi invitati de-ai locului.
Cel mai simpatic personaj a fost el Charro de Toluquilla, binecunoscut pentru aparitiile din show-urile televizate si scurtmetrajele jalisciene, un strengar cantaret ce zambea sarmant, iar la final a invitat doamnele pe calul lui – pentru ca, nu-i asa, orice barbat e bine sa aiba un cal in viata lui! Astfel, le-a asteptat afara pe doamne pentru o fotografie cu el si calul sau! 🙂
Vezi si
MEXIColonial – Episodul 1: Mexico City & Querétaro
MEXIColonial – Episodul 2: San Miguel de Allende
MEXIColonial – Episodul 4: Ruta Tequila, Puerto Vallarta si sfarsit de vacanta
Descopera vacantele Eturia in Mexic
