Incursiune in Occitanie – octombrie

Cred ca nu sunt singurul care stia destul de putine despre regiunea Occitanie din sud-vestul Frantei. Mai precis, dupa noua reforma administrativa din 2016 regiunea a devenit Occitanie / Pyrénées-Méditerranée, relevand inca din denumirea, complexitatea si bogatia culturala si teritoriala a acestei regiuni.
Am descoperit in doar 4 zile cateva comori ale acestei regiuni, am aflat ca exista o limba latina veche Occitane care se aseamana mult cu catalana, am descoperit oameni mult mai calzi si ospitalieri decat eram obisnuit in Franta, o gastronomie delicioasa, cateva povesti medievale memorabile cum sunt cele ale maretului oras Cahor sau ale culorii nobile Blue Pastelle, orase cochete si prietenoase ca Toulouse si Albi si, avand in vedere ca tema calatoriei a fost Destinations Vignoble, am descoperit, bineinteles, cateva domenii viticole cu produse de inalta calitate puse in valoare de oameni plini de pasiune si energie creatoare.

Calatoria mea a inceput intr-o zi insorita de octombrie in Toulouse, alaturi de cativa colegi de breasla din Australia, Brazilia, Suedia, Finlanda, Elvetia, Taiwan si Japonia. Toulouse, supranumit si Orasul Roz (datorita caramizilor de culoare rosie, care poate parea roz uneori), este al 4-lea oras ca marime al Frantei. Cu toate acestea, este un oras care poate fi vizitat pe jos, cel putin in zona istorica ce contine, de fapt, si cele mai multe atractii. Este si zona pe care am reusit sa o vizitez in cele aproape 24 de ore petrecute aici.

Simbolul orasului este, fara indoiala, cladirea iconica a Capitoliului unde se afla Primaria, Teatrul National si Opera. Piata Capitoliului este cea mai mare piata a orasului si totodata zona centrala unde recomand cu caldura si cazarea, fie la Ibis Capitole, fie la Crowne Plaza. Piata este marginita de cladiri ce gazduiesc cafenele si magazine cochete. Tot aici se afla si celebrul hotel Grand Balcon unde se poate inchiria camera unde a dormit multa vreme celebrul scriitor si pilot francez Antoine de Saint Exupery.

Pornind de aici, se poate explora pe jos tot centrul vechi al orasului. Atmosfera este tipic frantuzeasca, insa are in plus o influenta benefica spaniola. Stradutele sunt animate de mii de localnici si turisti atrasi atat de arhitectura deosebita, dar si de aromele zecilor de restaurante si de magazinele care se intalnesc la tot pasul. Saint-Sernin Basilica, o capodopera a stilului arhitectural roman si unul dintre popasurile importante de pe ruta de pelerinaj Santiago de Compostella, este un must see. Cum deopotriva este un must see The Jacobin Convent, faimoasa prin jocul de lumini unic din interior.

Ceea ce imi place in Franta este interesul crescut pentru pietele alimentare. In toate vizitele mele am intalnit in toate orasele aceste piete excelent organizate, cu producatori din zona pentru toata gama de alimente, de la legume si fructe pana la carne de toate tipurile, branzeturi si fois gras. Este admirabil si mi-ar placea sa vad si in Romania asa ceva in anii care vin. In Toulouse, cea mai cunoscuta piata agroalimentara este piata Victor Hugo care a implinit 125 de ani de existenta si unde expun si vand peste 100 de comercianti. Tot aici sunt cateva resturante si magazine de delicatese Gourmet. Am luat un pranz tipic local cu produse din piata la restaurnatul Le Table du Vigneron, pe care il recomand deopotriva pentru simplitate si rafinament.

Bineinteles, din Toulose nu poate lipsi o vizita la Casa Violetelor. Violetele din Toulouse reprezinta unul dintre Icon-urile orasului si au o istorie de peste 150 de ani. Decade intregi, de aici au luat calea intregii europe sute de mii de buchete de violete sau produse din violete, pana ce in anii ‘50 o iarna atipic de geroasa a distrus cea mai mare parte a culturilor. In urma cu cca 20 de ani, cativa antreprenori s-au gandit sa reinvie aceasta traditie. O vizita pe barca ce adaposteste Casa violetelor este o experienta olfactiva minunata, dar si o buna ocazie de a degusta cateva produse din violete si de a asculta povestea violetelor.

In Toulouse sunt multe alte lucruri de facut printre care, bineinteles, o vizita la Airbus sau la muzeul aerospatial. Daca iti propui o vizita aici, week-end-ul este perfect intrucat, fiind un oras care depinde mult de businessul Airbus, in week-end si in vacante tarifele la hoteluri sunt si cu 50% mai mici decat in zilele lucratoare.

A doua mea zi in Occitanie a continuat cu o vizita la vineriile Château Saint-Louis unde am descoperit cateva dintre vinurile regiunii si am constatat din nou orientarea catre organic si biodinamic in industria vinicola Franceza. Parte a regiunii viticole Fronton, este zona in care se gaseste soiul Negrette, o varietate de struguri cu aroma de violete si afine care contribuie la vinurile deosebite din regiune.

Una dintre experientele minunate ale zilei a fost o plimbare cu bicicleta pe malul Canalului celor doua mari (Canal du Midi), care uneste Atlanticul cu Marea Mediterana. Ziua frumoasa de octombrie cu culori ruginii-aurii, linistea si aerul curat au contribuit la aceasta experienta care s-a incheiat cu o gustare cu suc de mere, placinte de casa si vin usor spumant pe malul canalului. Recomand oricui ajunge in zona sa incerce aceasta experienta.

Cina a fost o alta experienta tipic frantuzeasca, o cina de tip picnic cu produse locale din satele din jur si cu degustare de vinuri la Château La Colombière . Te-ai astepta ca o familie care detine o vinarie importanta, cu cateva vinuri de valoare exportate in toata lumea, sa fie persoane foarte pretioase. E oarecum greu de inteles pentru noi sa aflam ca sotul era printre tancurile de vin spaland si facand curatenie dupa ziua de cules, iar sotia, desi muncise intreaga zi, ne-a fost gazda si ne-a servit la masa. O lectie de ospitalitate nu atat prin calitatea mesei si a vinurilor, excelente de altfel, dar mai ales prin prezenta acestor oameni si prin pasiunea si daruirea lor pentru ceea ce fac.

De fapt, ca o paranteza, atat in aceasta excursie cat si in precedenta mea incursiune in Franta pe teme de vin in Regiunea Rhones Alpes, am constat acelasi lucru. Toate Chateaux-urile care produc aceste vinuri deosebite sunt, de cele mai multe ori, afaceri de familie unde membrii familiei muncesc cu entuziasm si pasiune si te primesc cu caldura si ospitalitate, indiferent ca am ajuns dimineata, seara, in timpul saptamanii sau in week-end.

Ziua de sambata a inceput cu vizita unui castel complet restaurat si a continuat cu o experienta tipica, si anume cateva ore la cules de struguri pe domeniul Vayssette. De data aceasta, soiul a fost Malbec si a fost pentru mine o buna ocazie sa descopar ca Malbec este un soi frantuzesc, nu unul sud-american, asa cum credeam. Experienta culesului a fost chiar placuta si s-a incheiat cu un pranz rustic servit de gazdele noastre, proprietarii domeniului.

A urmat o dupa amiaza in orasul Albi, oras al carui centru istoric este parte a Patrimoniului Unesco. Un oras cu adevarat frumos, cu poduri si cladiri medievale, cu multa culoare si verdeata. Simbolul orasului este cu siguranta Catedrala Saint Cecile, construita in secolul al XIII-lea, care ofera un contrast uimitor intre stilul sobru defensiv exterior si interiorul bogat in decoratii.

Personal, pentru mine best of the day a fost panorama orasului cu podurile medievale, o priveliste pe care nu m-am saturat sa o fotografiez din toate unghiurile, sperand sa pot imortaliza acel ceva special, fara succes insa. Oras natal a lui Toulouse Lautrec, orasul gazduieste atat casa memoriala a acestuia, cat si muzeul Toulouse Lautrec. Recomand o noapte aici, la hotelul Mercure Albi Bastide.

Duminica am cunoscut o alta familie pasionata de vinuri si detinatoare a 2 domenii viticole: familia Vigoroux. Am vizitat domeniul viticol Château de Haute-Serre si am invatat atat despre istoria soiului Malbec, dar si despre culesul de trufe negre. Domeniul este foarte frumos, insa cireasa de pe tort este restaurantul care promoveaza conceptul de Bistronomy, servind doar produse locale bio, insa gatite de un chef foarte cunoscut in regiune. Pranzul a fost cu adevarat un deliciu.

Aceeasi familie detine si Castelul Mercues, inclus in reteau Relaix Chateaux, unde, printre altii, a innoptat Charles de Gaulle. Castelul este un loc foarte bun pentru a petrece o noapte in regiune. Restaurantul are 1* Michelin, astfel incat o cina aici este un must. Ne-am bucurat, asadar, de aceasta experienta.

Peste zi am mai vizitat 2 vinerii unde am descoperit aceeasi reteta a succesului: pasiune, munca, implicare si dedicare. Ownerii de business prezenti duminica au impartasit cu noi pasiunea pentru vinurile lor, aratandu-ne cramele sau podgoriile. Aflandu-ne in regiunea Cahors Malbec, am descoperit si sursa vinului de impartasanie ortodox (numit Cagor in bisericile noastre), un vin dulce obtinut tot din soiul Malbec. Chateau de Chambert a fost locul unde am descoperit Cahor si Clos Triguedina, podgoria unde am degustat cateva vinuri servite la receptiile presedintiei franceze.

Seara am innoptat in Cahors la un hotel cu o amplasare superba pe malul raului si cu o vedere minunata asupra podului Valentre.

Ultima zi din aceasta experienta de invatare despre vinurile si cultura din regiunea Cahors Malbec a fost una ploioasa, insa minunata, inceputa cu o croaziera pe raul Lot, de unde am putut admira atat Podul Valentre constuit in secolul al XIV-lea, simbolul orasului Cahors, inclus in patrimoniul Unesco. Am putut admira acest minunat oras inconjurat din 3 parti de raul Lot, unul dintre cele mai importante orase din regiune in timpul Imperiului Roman si un centru comercial infloritor in epoca medievala.

Ne-am bucurat apoi de o plimbare in oras unde am descoperit gradinile secrete din Cahors, cateva colturi de paradis ascunse in spatele caselor medievale excelent conservate care dau acestui oras o culoare si un aer romantic aparte. Am vizita, de asemenea, Catedrala St Stefan cu cele 2 cupole in stil Romanesque si am incheiat incursiunea cu o degustare de vinuri in lounge-ul Cahors Malbec, o frumoasa initiativa a biroului de turism local.

Vizita mea in Occitanie Provence s-a incheiat in Bordeaux unde a avut loc si targul de turism viticol Destination Vignoble. Bordeaux este un oras sarmant pe care l-am admirat putin in zona lui centrala, neavand timp pentru a-l descoperi ca turist. Aerul sau boem, vinurile si gastronomia ma vor face cu siguranta sa ma intorc pentru a-l descoperi.

Nu am cum sa nu recomand insa Cité du Vin , un must see pentru toti iubitorii de vinuri, unde poti petrece si o zi intreaga invatand despre viticultura si vinuri din intreaga lume si avand sansa de a degusta unele dintre cele mai cunoscute vinuri din lume.

Si nu as putea sa nu recomand o vizita si o cina la Château Smith Haut Lafitte, locul unde am avut petrecerea festiva si unde m-am bucurat de o seara gastronomica de exceptie, acompaniata de binecunoscutele vinuri ale casei.

Cred ca in ciuda convingerilor nostre, Franta nu este nici scumpa, oamenii nu sunt aroganti, ba din contra, si cred ca este o destinatie care merita mai multa atentie din partea noastra, si nu doar in Paris si Valea Loirei, ci mai ales in celelalte regiuni unde ospitalitatea, arta culinara dar si atractiile turistice si culturale au parca un aer mai autentic, de poem sau, mai degraba, de roman francez.
Sorin Stoica