1
Sunt putine astfel de Parcuri Nationale care concentreaza, pe un spatiu atat de restrans, atata bogatie naturala. Parcul National Gunung Mulu, situat in partea malaeziana a insulei Borneo, cuprinde numai 539 km², dar adaposteste unele dintre cele mai mari pesteri din lume, impresionante nu numai prin dimensiune, ci si prin constitutia geologica. Inainte de a fi decoperita grota Hang Soon Doong din Vietnam in 1991, reteaua de pesteri din Gunung Mulu era cea mai mare din lume.
Din istoria parcului…
Abia dupa ce regiunea Sarawak a devenit Parcul National Gunung Mulu in 1978, o echipa de speologi britanici a cercetat si a cartografiat reteaua subterana de grote. In 1981, pe cand explorau Grota Norocului (Good Luck Cave), au traversat un tunel lung de aproape 1,6 km cu numeroase cascade, ajungand in uriasa sala numita astazi Camera Sarawak. Aceasta este inalta de 70 de metri in cele mai joase zone ale sale, are 700 de metri lungime si 400 de metri latime, detinand recordul pentru cea mai mare grota din lume. Din cauza accesului dificil, nu face parte dintre pesterile deschise circuitului turistic, precum Deer Cave, Langs Cave, Clearwater Cave si Wind Cave, acestea fiind amenajate pentru a putea fi vizitate.
Toponimie locala
De cele mai multe ori, aceste pesteri au denumiri sugestive, fiecare facand trimitere la o caracteristica pregnanta a sa. In Clearwater Cave, curge un rau subteran limpede; in Moonmilk Cave, rocile au o culoare albicioasa datorata prezentei bacteriilor; Racer Cave si-a primit numele ca urmare a populatiei de serpi Racer, care vaneaza lilieci aici; iar in Deer Cave se ascundeau caprioarele sambar pe vreme rea.
Pana in prezent, au fost cartografiate 26 de grote si sute de pesteri mici, toate insumand mai mult de 200 de kilometri de galerii.
Aspecte din geografia locului
Daca subteranul carstic este ocupat de aceste impresionante grote, la suprafata domina un relief montan de tip sedimentar acoperit de jungla, remarcandu-se Muntele (Gunung) Mulu, cu o inaltime de 2.376 de metri, si muntii (Gunung) Api si (Gunung) Benarat, mai scunzi.
Cu toate ca faima mondiala si-a capatat-o in special pentru pesterile Mulu, fenomenul geologic numit „pinnacles” completeaza intr-un mod desavarsit unicitatea parcului, ducandu-l catre includerea sa in Patrimoniul UNESCO in 2005. Este o asa-numita padure de calcar, un ansamblu de formatiuni calcaroase, inalte si abrupte, care se ridica deasupra padurii ecuatoriale, formate prin eroziunea rapida a reliefului.
Populatia Penan
In aceasta zona, locuieste populatia Penan, una dintre putinele populatii de pe glob nomade in prezent. Acest trib are viata legata de grotele Mulu de secole. Pentru multa vreme, ei au folosit pesterile mici pentru rugaciuni si ritualuri religioase si chiar credeau ca unele dintre ele adapostesc spirite malefice.
Aproximativ 4% dintre ei au o existenta in totalitate nomada si sunt singurii carora li se permite sa vaneze in interiorul parcului, pentru conservarea stilului lor de viata primitiv. Cu toate ca autoritatile i-au fortat sa se stabileasca pe malurile raului, construindu-le cabane si infiintandu-le, astfel, asezari (satele Batu Bungan si Long Iman – mai cunoscute printre turisti), o parte dintre ei continua sa duca o viata nomada si sa calatoreasca pana in afara granitelor parcului.
Rafflesia
Supranumita „Uriasa din Borneo”, Rafflesia are un diametru de metru, fiind cea mai mare floare din lume. Dar faima ei nu se datoreaza nicidecum dimensiunii sau frumusetii, ci mirosului pestilential, care se simte de la mari distante. Aflata pe cale de disparitie din cauza inmultirii sale dificile si a micsorarii arealului de crestere, Rafflesia este una dintre cele mai mari atractii ale parcului.
Descopera vacantele Eturia in Malaezia
1
